sonetul 2
(cu mana stransa-n pula)
cu mana stransa-n pula, frumoasa-i ca nicicand
zvacnind si maini, si plete-n convulsie pe frunte
golindu-ti mintea spermei, incet, de orice gand
sorbit in tremur ud pe buzele marunte
ea baga muie-angelic, maiastra-ndemanare
suge pula pios, sarut ca pe-o icoana
trecandu-si miere-n dejte, curmata-ntre picioare
din vulva ei cu tusa difuz-rafaeliana
din marmuri pal-venoase, sorbi-va-ntelepciune
profet va fi preputul, ars in haloul roz
caci asta-i axioma, si singura minune
din viata ei de tarfa curmata in sloboz
doar uneori, din miezul de coca strivita lent, al mintii
rasar dureri curmate, limbi argintii, cu dintii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Da-i zahar lu' tata Korbea: